
Disclaimer: urmeaza cospiratii năstruşnice. Sau nu. Din minti odihnite adunate, prin fum de tutun citite si in biţi prezentate.
Sa începem cu date si fapte istorice documentate. Primele expediţii germane spre Antarctica au avut loc încă din anii 1901-1903. Incepand cu 1938 naziştii au început să trimită numeroase expediţii spre regiunea Queen Maud din Antarctica. Multe din aceste numeroase si constante expediţii porneau din Africa de Sud. Au fost cartografiate peste 230.000 mile pătrate din continentul îngheţat, germanii descoperind vaste regiuni care nu erau acoperite de gheată, lacuri cu apa calda si numeroase pesteri. Diferite echipe ştiinţifice au fost trimise in aceste zone : botanişti, agricultori, zoologisti, biologisti marini etc, in aceasta misiune secreta fiind implicate multe divizii din guvernul nazist. Toate aceste expeditii au culminat prin revendicare de catre Germania a acestor teritorii. Numele ales pentru aceasta colonie a fost Neuschwabenland sau New Swabia si a fost delimitata prin aruncarea din avioane a sute de ţăruşi având ataşati de ei steagul cu svastică.



In acest moment intra in scena, in aplauzele noastre, istoricii revizionişti, jurnaliştii de investigatie si amiralul din marina SUA, Richard E. Byrd. Astfel, după ce toate aceste date au fost stranse, in New Swabia au început să ajung echipe de construcţii care au realizat baze militare subterane,
porturi pentru submarine, toate bine camuflate. Noua baza-oraş este numita New Berlin sau Base 211. In vasele militare, civile si submarine au fost aduse materiale de construcţii, provizii si armament. Chiar înainte de sfarsitul celui de-al doilea război mondial doua submarine, U-530 si U-977, au dus in aceste baze oamenii de ştiinţa care se ocupau cu studiul si dezvoltarea discurilor anti-gravitaţionale precum si ultimele componente ale acestora ( multe din aceste componente au fost transportate aici in timpul războiului ) si alte numeroase schite si proiecte ale farfuriilor zburătoare proiectate in Germania. Cele doua submarine au fost capturate pe coastele Argentinei iar echipajele supuse interogatoriilor de către marina SUA. In urma acestor interogatorii s-a luat decizia de a trimite o armada navala in Antarctica, o forţa se invazie, sub comanda lui Richard E. Byrd. Operaţiune militara, cunoscuta sub numele de Highjump, a avut loc intre 1946 si 1947 si era compusa din peste 40 nave de război, un purtător de avioane, USS Philippine, submarine si 4700 de soldaţi.

In 5 martie 1947, in ziarul chilian El Mercurio apare un interviu cu Richard E. Byrd, realizat de Lee van Atta, in care amiralul face câteva afirmaţii şocante. El afirma ca ” este imperativ ca SUA să iniţieze imediat măsuri de apărare împotriva unor regiuni ostile deoarece in cazul unui război, SUA poate fi atacata de obiecte zburătoare care pot călători de la pol la pol cu viteze incredibile”. El a continuat să sustina aceste afirmaţii dar, mai târziu, i-a fost interzis sa mai tina conferinte de presa si a fost internat într-un ospiciu. Totuşi, in 1955 a fost pus să conducă operaţiunea Deepfreeze de explorare a Antarctici iar la scurt timp după acea, in 1957, a murit…



Proiectarea, construirea si testarea unor aparate de zbor experimentale sub forma de discuri de către nazişti, nu pare a fi o afirmaţie hazardata, luand in in calcul progresul tehnic german de la sfarsitul războiului ( amintesc aici doar de avioanele cu reacţie Messerschmitt Me 262 si primele rachete balistice V1, V2 ). In ultimul timp ies la suprafaţa noi informaţii si documente despre aceste aparate de zbor, informaţii care sunt preluate si difuzate de canale media credibile: Discovery si History Channel. Au fost decoprite numeroase schite ale acestor “farfurii zburătoare” după război, iar piloţii aliaţi raportau constant întâlniri deasupra Germaniei cu celebrele “Foo Fighters”. Intreg programul spaţial american ( incluzand zborul spre Luna cu Saturn V ) a fost conceput si realizat pe baza studiilor in domeniul rachetelor ale lui Wernher Von Braun ( nazistul “bun” si fost ofiter SS ), racolat de americani la sfarsitul războiului impreuna cu echipa sa de oameni de stiinta de la Peenemünde. Deasemenea avioanele cu reacţie americane si sovietice care se întâlneau pe cerul peninsulei Coreene in timpul războiului din anii 1950, erau aprope identice, ele fiind realizate după aceleasi schite ale unui viitor avion cu reacţie nazist, furate din Germania atât de către sovietici cat si de americani.




De aici teoriile conspiratiei o iau razna: Hitler a fugit in Antarctica, acolo naziştii sunt bun prieteni cu reptilienii, care sunt extratereştrii, iar pamantul este gol in interior ( hollow earth ) si plin de arieni. Ar mai fi multe de conspirat dar am obosit. Daca vreti să citiţi mai multe, apelaţi cu încredere la Google, este cel mai bun prieten al vostru. Incepeti cu Thule Society si energia Vril .
Comentezi ?