Nu am mai scris de multicel pe blog, so…asa ma simt acuma, singur, trist si plictisit. Daca aveam 16 ani eram emo. Afara ploua si e inorat, cum zice cântecul, se apropie si onomastica mea care, pe masura ce trec anii, devine tot mai enervanta.

Ma aflu intr-un marasm continuu si lugubru din care nu stiu cum sa ies. Trist este ca nu fac nici vreun efort sa schimb ceva si evit orice ar putea duce la deranjul non-combatantului din mine. Magarul competitiv, care mai vocifera din cand in cand, este mort si nu mai da din copite. Devin tot mai troglodit pe zi ce trece. Am devenit un bufon sibilinic in weekend si un indolent profesionist in timpul saptamanii.

Onomastica si noaptea de revelion sunt, pentru mine, momentele marilor promisiuni si high hopes. Dar si la astea devin superficial. Plutesc aiurea si fara directie. Si ca sa nu inchei intr-o nota total pesimista : sunt sigur ca maine o sa fie soare si iarba are sa fie mai verde…

]]> http://adiadrian.wordpress.com/2008/05/08/singur-si-plictisit/feed/ adiadrian http://adiadrian.wordpress.com/2008/04/16/ce-ne-mai-jucam/ http://adiadrian.wordpress.com/2008/04/16/ce-ne-mai-jucam/#comments Wed, 16 Apr 2008 21:00:47 +0000 adiadrian http://adiadrian.wordpress.com/?p=566

Team Fortress 2 da, da…so much fun !! Am uitat de toate jocurile pe PC de cand ma dau cu TF2. Counter Strike Source pare acum un fel de tetris in culori extrem de plictisitor.

Acest TF2 este demenţial, plin de “viata” si culoare, ca sa ma exprim inspirat. Este un online multiplayer bazat pe jocul in echipa. Adică poti să alegi diferite roluri pe care să le joci, cum ar fi : soldatul bun la toate, omul cu demolările si grenadele, inginerul făuritor de teleportoare si turete care improasca rachete si multe gloante , medicul ( una dintre clasele mele preferate… spionul responsabil cu înjunghierile lunetistului skillat si urat de toata lumea, nebunul aruncător de flacari si bun mânuitor al toporul cunoscut sub numele de “pyro” si bineînţeles “heavy weapons guy” grasu ucigaş înzestrat cu o “mica” mitraliera aducătoare de moarte rapida sub o ploaie de gloante. Jocul se invarte in jurul controlului unor puncte de pe harta, capturarii unor serviete cu “documente secrete” din baza inamicului si in curand va aparea un nou mod si posibilitatea de deblocare a unor noi tipuri de arme in functie de cat de bine va descurcaţi in joc.

Stilul grafic si arta din acest joc sunt superbe. Personajele sunt realizate intr-un mod comic, de desene animate, iar stilul mediului înconjurător, al clădirilor, obiectelor împrăştiate prin harta este cel al Americii industriale a anilor 1950-1960. Unele încăperi din joc imi amintesc de centru de comanda din Dr. Strangelove al lui Stanley Kubrick iar personajele vin parca direct din afişele publicitare, involuntar haioase, din anii ‘50. Dialogurile sunt deasemenea extrem de savuroase.

Jocul poate fi cumparat de aici, costa 29$ fara tva, sau cineva mi-a şoptit ca dacă stii unde să cauti il găseşti pe net si te costa in jur de nimic. Sfatul meu? Buy it! Se updateaza automat, suporta conţinut nou gratis periodic si nu mai platesti nimic dupa ce l-ai achizitionat.

Va las in compania unor clipuri video care descriu personajele din Team Fortress 2. Enjoy !

Si favoritul meu, Mr. Pyro, de la Lite Fuse Films.

from www.vimeo.com

In aproximativ 3 ani, cand testele clinice vor fi finalizate, vom putea beneficia de un tratament nonivaziv al cancerului iar chimioterapia va deveni un capitol trist din istoria medicinii.

Noua metoda de tratament a cancerului este cunoscuta sub numele de Kanzius RF Therapy, denunumita asa dupa John Kanzius, un inginer pensionar, cel care a pus bazele teoretice si practice ale acestei metode. Pe scurt, acest tratament functioneaza prin atasarea de nanoparticule celulelor canceroase si iradierea acestora cu unde radio, efectul fiind “prajirea” celulelor canceroase.

In teste, acest nou tratament are o extraordinara rata de succes : elimina in procent de 100% celulele canceroase in timp ce nu ataca deloc celule sănătoase. Aceste teste sunt realizate la M.D. Anderson Cancer Centre din Huston iar dr. Steave Curley, cel care conduce cercetarile, ne spune: ” nu vreau sa dau sperante false oamenilor, dar acest tip de tratament are un potential urias in vindecarea mai multor tipuri de cancer “.

In teste sunt folosite nanoparticule de carbon sau aur care sunt invelite in proteine care faciliteaza atasarea nanoprticuleler doar de celulele canceroase. Dupa ce celulele au fost incarcate cu nanoparticule este activat un generator de frecvente radio care duce efectiv la prajirea celulelor canceroase. Studiile initiale pe celule animale si umane au aratat o distrugere de 100% a celulelor canceroase in 48h.

Material suplimentar de citit găsiţi aici sau aici.

]]> http://adiadrian.wordpress.com/2008/04/15/nanoparticulele-vor-inlocui-chimioterapia/feed/ adiadrian nanotechnology http://adiadrian.wordpress.com/2008/04/02/presa-mediocra-din-nou/ http://adiadrian.wordpress.com/2008/04/02/presa-mediocra-din-nou/#comments Wed, 02 Apr 2008 17:26:10 +0000 adiadrian http://adiadrian.wordpress.com/?p=559

Nu, nu am o revelatie tarzie cu privire la caliatea submediocra a presei din Romania, numai ca pe perioda sumitului NATO de la Bucuresti, acest lucru este atat de evident incat nu ma abtin sa nu ii înfierez un picuţ.

Sumitul NATO are pe agenda sa o problema extrem de spinoasa introdusa in ultimul moment : traficul infernal din Bucuresti. Peste 50% din reportajele televiziunilor si transmisiilor sunt despre nenorocirea incomensurabila care se abate peste capitala. Tot ce putem vedea sunt ştiri redundante despre trafic, trafic si iar trafic. A, si inca ceva, reportaje si transmisii in direct despre numărul wc-urile jurnaliştilor acreditaţi si despre condiţiile in care isi fac ingrata meserie. Nimic consistent depre, să zicem, istoria NATO, disensiunile care exista între tarile membre, efective militare, obligaţii si drepturi. Nu am reuşit să vad in jurnalele dupa ora 20 in sus discursul lui Bush sau al lui Basescu de la Neptun. Au preferat sa spameze cu un incident minor cu 40 de presupusi “protestatari” anti-NATO si cu un barbos “anarhist” cu un ochi invinetit ridicat dintr-o hala ( probabil a fost plesnit de alfa anarhistul grupului pentru ca a cumparat o vodca prea scumpa ). Televiziunile româneşti se afla intr-o febrila căutare de senzaţional ieftin si de prost gust. Imaginaţi-va suferinţa uriaşa in care se afla mass-media autohtona luand in considerare ca in Romania au ajuns numai putin peste 50 de militanti anti-NATO.

Din disperare dupa senzational au inceput sa numere si sa filmeze cainii vagabonzi care se perindau pe traseul unic…eu unul am preferat să urmaresc pe BBC sau CNN ce se întâmpla la Bucuresti si să citesc pe net cateva analize si comentarii.

Cat despre slugo-analistii mei preferaţi din media numai de bine, o ţin pe a lor. Incerca din toate răsputerile să minimalizeze importanta acestui sumit pentru ca, vezi doamne, poate ii creşte popularitatea dictatorului dacă il vede poporu ca se pupa cu Bush si se tine de mânuţa cu Merkel. Ciutacu era exasperat si revoltat ca va ajunge cu o intarziere de 10 minute la locul de munca unde ii sunt introduse fisele in ceafa, ergo, sumitul e toatal inutil iar Basescu si ai lui isi bat joc de bucurestenii cu automobile . Cristoiu le plangea de mila anarhistilor care nu pot vandaliza, in deplina siguranta, ce vad in fata si in dreapta lor. Deasemenea, socialistul iubitor de anarhisti, a devenit peste noapte si un veros avocat pe comercial al intreprinzatorilor cu buticurile inchise ( pe perioda sumitului, 2 zile ) de pe traseul unic. Sa nu mai zic de costurile “infernale” ale acesui summit calculate pe cap de roman si anuntate prapastios din ora in ora pe antena 3. Of, of, mai, mai…

Si uite ce ne spune noua Oxford Analytica despre presa din Romania anului 2008 :

” Media. Guvernul se poate baza pe o presa binevoitoare din cauza mogulilor (tycoons) care cumpara sau influenteaza editorial marile institutii de presa. ” Contextul aici.

Sattchi Gallery realizeza un top interactiv al celor mai influenţi 500 artisti ai secolului XX. Constantin Brancusi este, deocamdată, pe locul întâi. Daca vrei să ramana acolo, intra si voteaza aici. ( se poate sa nu mai fie pe primul loc, clasamentul fluctueaza destul de des )

Da, stiu, acest top are o mare doza de subiectivism. Orice mioritic înflăcărat, cu sau fara o minima cultura artistica, poate intra si vota. Asta insa nu il va împiedica pe patriotul austriac sa voteze cu Gustav Klimt iar pe boemul fracez cu Paul Cezanne sau Monet. Voturile venite din partea celor care stiu sa serveasca arta se vor pierde intr-un ocean de voturi acordate diletant si cu inima. De un lucru sa fiti sigur, cine va castiga va fi extrem de mediatizat si parca dupa dusul rece de imagine cu romul Mailat, o “victorie” in acest top 500 ar cădea tocmai bine.

Totusi, inainte de a va avânta la vot, aruncaţi o privire peste ce are de zis Wikipedia despre Constantin Brancusi.

P.S. pentru blogeri : considerati acest post un fel de leapsa cu pretentii si daţi mai departe informaţia si link-ul pentru vot. Va invit la o mobilizare artistico-patriotica de mare angajament pentru o cauza nobila si care necesita o atentia sporita: imaginea Romaniei !

Cativa dintre ziaristii si analistii “tonomat pe ieuro” ( T. Basescu ) identificati de mine:

1. Victor Ciutacu
2. Sorin Rosca Stanescu
3. Cornel Nistorescu
4. Ion Cristoiu

Mai sunt si alţii dar ei contează mai puţin. Cei patru lovesc cu pixul la comanda, incearca să emotioneze artistic la TV si au evolutii zilnice, încununate cu succes, la disciplina flexibilitate morala. Maltrateaza, abuzează si violeaza in grup principiul libertatii de opinie după cum sunt fecundaţi mental si matinal de către mogulul de care aparţin. Deşi sunt de o inteligenta discreta, au reuşit să se impună in mass-media autohtona printr-un tupeu înfiorător, şantaje ordinare si nu in ultimul rând, prin lipsa de repere morale si deontologice din presa, după care să se ghideze consumatorul de media.

Spre deosebire de cei care ridicau forţat osanale cuplului conducător in trecutul roşu, cei amintiţi mai sus si-au legat strâns zgarda de aur in gat, de bunăvoie si nesiliţi de nimeni, iar acum maraie si latra cu spume din cotetele media numite trusturi. Aceşti titani capitalişti ai condeiului se scaldă intr-o uriaşă mocirla morala de unde improasca cu plumb otravit in orice si oricine.

In funcţie de numărul de fise introdus in analist, acesta se va revolta extrem de convingator, va acuza mai ceva ca un procuror stalinist turbat iar la sfarsitul zilei va îngenunchea docil si fără de scrâşnet la piciorelele detinatorului de fise. Isi va face din protejarea interesele politice si economice ale acestuia un tel suprem si din uitarea coloanei vertebrale acasă, in dulap, un obicei.

sursa foto Cotidianul

Vremurile lor de glorie, când manipulau in voie minti mioritice odihnite, au apus demult însă. Publicul consumator de media s-a maturizat si cauta ştirea bruta, fără înflorituri. Restul “oilor” s-au tabloidizat si se delecteaza cu Elodia si Costel Busuioc intr-o dulce ignoranta eliberatoare. Ei nu conteaza, nu citesc si nu asculta “analizele” politice, nu merg la vot. Analiştii politici in zgarda si-au pierdut publicul ţintă in favoarea informaţiilor frivole.

Sper ca acest jurnalism de mogul să isi dea obştescul sfârşit cat mai curând. Deocamdată este ţinut in viata prin perfuzii constante de “ieuro” din buzunarul politic. Si ştim cu toţi cum sunt umplute aceste buzunare…

Originile zilei de 8 Martie se aseamana cu cele ale unui curs de apa cu mai multe izvoare. Prima oara când s-a vorbit de o zi naţionala a femeii a fost in 1909, la o întrunire a Partidului Socialist din Statele Unite unde s-a hotărât să fie sărbătorita ziua femeii in ultima duminica a lunii februarie. Necesitatea celebrării unei zile internaţionale a femeii a fost pe agenda de discuţii a Internaţionalei Socialiste in anul 1910, la Copenhaga, unde însă nu s-a stabilit o data exacta.

Ulterior, in 1911, ca urmare a deciziei luate la Copenhaga, ziua internaţionala a femeii a fost fixata pe data de 19 Martie de femeile din Germania, Austria, Danemarca si Elvetia. A fost aleasa ziua de 19 martie pentru ca in 19 martie 1848 regele Prusiei a facut prima promisiune privind dreptul de vot al femeilor. Tot in acest an, pe 25 martie, se produce un incendiu la o fabrica din New York, unde isi pierd viata 140 de femei, majoritatea evreice si italience. Acest incendiu a dus la modificări substanţiale in codul muncii din Statele Unite iar condiţiile de munca precare ale femeilor din acesta fabrica vor fi evocate in anii urmatori.

In anul 1917 rusoaicele, care isi pierdusera barbatii in razboi, au organizat un miting in care au militat pentru “pace si paine”. Acest miting a avut loc in ultima duminica a lunii februarie, pe data de 23 in calendarul Iulian inca folosit in Rusia in acea perioda, dar 8 Martie in calendarul Gregorian din restul lumii. Aceasta data, de 8 Martie, a fost consfintita ca si ziua internationala a femeii de Adunarea Natiunilor Unite, printr-o rezolutie, in anul 1977.

Intrebare intrebatoare. Este 8 martie o sarbatoare socialisto-comunista fabricata in birourile Internationalei Socialiste si apoi asimilata in in cel mai pur stil capitalist si întreprinzător de societatea de consum de azi?

Urarea mea, de 8 Martie, pentru toate femeile ( in afara de mama, pa care o salut respectuos ) : proletare din toate tarile, uniti-va !

Dentar. Am unul. De 4 zile.

Mi-am pus diagnosticul singur si mi-am prescris antibiotice ca si tratament. Rezultatul? Inflamaţia si tumefiera, discrete, încă prezente. Vor urma radiografii panoramice, retroalveolare, drenaj, curăţarea canalelor dentare. Eventual extracţia molarului. Si din nou antibiotice.

Si toate astea pentru ce? Pentru ca am tratat acest abces ca si ultimul agricultor neghiob din cel mai estic sat de oriunde: lasa ca trece, stiu io ce fac…acum mă simt ca si un pitecantrop care s-a urcat inapoi in pom si atârna, bosumflat si cu falca umflata, de o craca oarecare.

Uneori am impresia ca prezint simptomele unui caz clasic de “reductio mentis” complicat cu delăsare acutizata si iresponsabilitate cronica.

This is your life, good to the last drop
Doesn’t get any better than this
This is your life and it’s ending one minute at a time

You are not a beautiful and unique snow flake
You are the same decaying matter as everything else
We are the all singing all dancing crap of the world

You are not your bank account
You are not the cloths you wear
You are not the contents of your wallet
You are not your bowel cancer
You are not your grande latte
You are not the car you drive
You are not your fucking khakis

Dust Brothers - This is your life ( Fight Club Soundtrack )

Si totusi…

Choose Life. Choose a job. Choose a career. Choose a family.
Choose a fucking big television, choose washing machines, cars,
compact disc players and electrical tin openers. Choose good
health, low cholesterol, and dental insurance. Choose fixed
interest mortage repayments. Choose a starter home. Choose your
friends. Choose leisurewear and matching luggage. Choose a
three-piece suite on hire purchase in a range of fucking fabrics.
Choose DIY and wondering who the fuck you are on a Sunday morning.
Choose sitting on that couch watching mind-numbing, spirit-crushing
game shows, stuffing fucking junk food into your mouth. Choose
rotting away at the end of it all, pishing your last in a miserable
home, nothing more than an embarrassment to the selfish, fucked up
brats you spawned to replace yourself.

Choose your future. Choose life.

John Hodge.

Fight Club si Trainspotting. Daca nu le-ati vazut pana acuma…nu va mai întoarceţi pe acest blog pana nu le vizionaţi.

La final, va las in compania lui Coke Badger, din It’s all gone Pete Tong, un alt film de văzut neapărat, tema de casa dacă vreti.

Disclaimer: urmeaza cospiratii năstruşnice. Sau nu. Din minti odihnite adunate, prin fum de tutun citite si in biţi prezentate.

Sa începem cu date si fapte istorice documentate. Primele expediţii germane spre Antarctica au avut loc încă din anii 1901-1903. Incepand cu 1938 naziştii au început să trimită numeroase expediţii spre regiunea Queen Maud din Antarctica. Multe din aceste numeroase si constante expediţii porneau din Africa de Sud. Au fost cartografiate peste 230.000 mile pătrate din continentul îngheţat, germanii descoperind vaste regiuni care nu erau acoperite de gheată, lacuri cu apa calda si numeroase pesteri. Diferite echipe ştiinţifice au fost trimise in aceste zone : botanişti, agricultori, zoologisti, biologisti marini etc, in aceasta misiune secreta fiind implicate multe divizii din guvernul nazist. Toate aceste expeditii au culminat prin revendicare de catre Germania a acestor teritorii. Numele ales pentru aceasta colonie a fost Neuschwabenland sau New Swabia si a fost delimitata prin aruncarea din avioane a sute de ţăruşi având ataşati de ei steagul cu svastică.

In acest moment intra in scena, in aplauzele noastre, istoricii revizionişti, jurnaliştii de investigatie si amiralul din marina SUA, Richard E. Byrd. Astfel, după ce toate aceste date au fost stranse, in New Swabia au început să ajung echipe de construcţii care au realizat baze militare subterane, porturi pentru submarine, toate bine camuflate. Noua baza-oraş este numita New Berlin sau Base 211. In vasele militare, civile si submarine au fost aduse materiale de construcţii, provizii si armament. Chiar înainte de sfarsitul celui de-al doilea război mondial doua submarine, U-530 si U-977, au dus in aceste baze oamenii de ştiinţa care se ocupau cu studiul si dezvoltarea discurilor anti-gravitaţionale precum si ultimele componente ale acestora ( multe din aceste componente au fost transportate aici in timpul războiului ) si alte numeroase schite si proiecte ale farfuriilor zburătoare proiectate in Germania. Cele doua submarine au fost capturate pe coastele Argentinei iar echipajele supuse interogatoriilor de către marina SUA. In urma acestor interogatorii s-a luat decizia de a trimite o armada navala in Antarctica, o forţa se invazie, sub comanda lui Richard E. Byrd. Operaţiune militara, cunoscuta sub numele de Highjump, a avut loc intre 1946 si 1947 si era compusa din peste 40 nave de război, un purtător de avioane, USS Philippine, submarine si 4700 de soldaţi.

In 5 martie 1947, in ziarul chilian El Mercurio apare un interviu cu Richard E. Byrd, realizat de Lee van Atta, in care amiralul face câteva afirmaţii şocante. El afirma ca ” este imperativ ca SUA să iniţieze imediat măsuri de apărare împotriva unor regiuni ostile deoarece in cazul unui război, SUA poate fi atacata de obiecte zburătoare care pot călători de la pol la pol cu viteze incredibile”. El a continuat să sustina aceste afirmaţii dar, mai târziu, i-a fost interzis sa mai tina conferinte de presa si a fost internat într-un ospiciu. Totuşi, in 1955 a fost pus să conducă operaţiunea Deepfreeze de explorare a Antarctici iar la scurt timp după acea, in 1957, a murit…

Proiectarea, construirea si testarea unor aparate de zbor experimentale sub forma de discuri de către nazişti, nu pare a fi o afirmaţie hazardata, luand in in calcul progresul tehnic german de la sfarsitul războiului ( amintesc aici doar de avioanele cu reacţie Messerschmitt Me 262 si primele rachete balistice V1, V2 ). In ultimul timp ies la suprafaţa noi informaţii si documente despre aceste aparate de zbor, informaţii care sunt preluate si difuzate de canale media credibile: Discovery si History Channel. Au fost decoprite numeroase schite ale acestor “farfurii zburătoare” după război, iar piloţii aliaţi raportau constant întâlniri deasupra Germaniei cu celebrele “Foo Fighters”. Intreg programul spaţial american ( incluzand zborul spre Luna cu Saturn V ) a fost conceput si realizat pe baza studiilor in domeniul rachetelor ale lui Wernher Von Braun ( nazistul “bun” si fost ofiter SS ), racolat de americani la sfarsitul războiului impreuna cu echipa sa de oameni de stiinta de la Peenemünde. Deasemenea avioanele cu reacţie americane si sovietice care se întâlneau pe cerul peninsulei Coreene in timpul războiului din anii 1950, erau aprope identice, ele fiind realizate după aceleasi schite ale unui viitor avion cu reacţie nazist, furate din Germania atât de către sovietici cat si de americani.

De aici teoriile conspiratiei o iau razna: Hitler a fugit in Antarctica, acolo naziştii sunt bun prieteni cu reptilienii, care sunt extratereştrii, iar pamantul este gol in interior ( hollow earth ) si plin de arieni. Ar mai fi multe de conspirat dar am obosit. Daca vreti să citiţi mai multe, apelaţi cu încredere la Google, este cel mai bun prieten al vostru. Incepeti cu Thule Society si energia Vril .