La sfârşitul anilor ‘50, Sir Isaiah Berlin, un evreu leton rătăcit prin Britania, nuanţa principiul libertăţii, mai precis împărţea libertatea in doua: libertate pozitiva si libertate negativa.
Libertatea pozitiva oferă individului posibilitatea desăvârşirii spirituale si împlinirii unui ideal nobil, superior de libertate. Reprezintă capacitatea de a te realiza ca si om, liber de hedonism sau constrângeri materiale. Aceasta libertate are însă in sânul ei germenii autoritarismului si a avut ca si rezultat apariţia unor regimuri totalitare. Revoluţia franceza este un exemplu de libertate pozitiva. A pornit spre a înlătura un regim monarhic perceput ca si o antiteza a libertăţii individului si a sfârşit printr-o ghilotinare in masa. Similar, bolşevismul care si-a propus sa îl înlăture pe tar si sa instaureze o doctrina revoluţionara care sa asigure egalitatea intre membrii societăţii, s-a transformat într-un regim totalitar care a folosit violenta pentru a-si atinge scopurile . Acest ultim exemplu de libertate pozitiva l-am trăit si noi pe pielea noastră: comunismul.
Libertatea negativa reprezintă absenta oricărei bariere, constrângeri sau obstacol in calea modului in care ne-am ales sa ne trăim viaţa in societate. Este libertatea de a ne urmări propriul interes, propriul bine, de a ne atinge scopurile prin orice mijloace atât timp cat nu îngrădim libertatea altui individ. Libertatea negativa sta la baza democraţiilor avansate occidentale si a a avut ca si rezultat crearea unui individ blazat moral, limitat si captiv unei libertăţi superficiale. Totuşi, aceasta libertatea este de preferat, este libertatea care a triumfat si la făcut pe Francis Fukuyama sa anunţe prematur sfârşitul istoriei.
Aceasta impartire era oarecum valabila in anii raboiului rece. In prezent, statul modern are obligatia sa asigure individului conditiile necesare obtinerii libertatii negative pentru ca acesta sa aiba posibilitatea sa se dedice implinirii libertatii pozitive, libertatii mai nobile. In opinia mea, libertatea negativa trebuie sa reprezinte doar un mijloc de realizare materiala ce sa permita individului atingerea libertatii autentice, adica libertatea pozitiva.
Comentezi ?