Nu prea am. Sau mai bine zis nu am loc de unele noi. Am rezolutii scadente din 31 decembrie 1999, la unele inca mai lucrez ( cum ar fi sa ma las de fumat, asta cu fumatul cred ca este o rezolutie la mare cautare printre tabagii ) iar la altele am renuntat ( sa citesc Camus si sa imi cumpar o bicicleta… ).
Am vazut ca sunt la moda acum planurile pe urmatorii 5 ani. WTF? Eu nu stiu ce fac de pe o saptamana pe alta !
In fine, vreau sa incep sa mananc brocoli si se trec pe bucatarie mediteraneana, din aia cu masline, branza stricata, pesti si fructe de mare, vin si nuci. M-am saturat de sarmale, mici si caltabosi fara numar.
Ce mai vreau eu, ce mai vreau…aaa, sa ctitoresc un mandru cabinet stomatologic unde sa imi pun in practica si in slujba umanitatii extraordinarele mele abilitati si aptitudini medicale de exceptie. Am sa acord acestei sarcini titanice fiecare fibra din corpul meu. Cu o abnegatie nemaintalnita la un balcanic latin, o sa imi impun o disciplina spirituala si fizica draconica ! Nimeni si nimic nu ma va abate de la aceasta sarcina sisifica pe care mi-am asumat-o intr-un moment de rara luciditate. Voi aveo o cadenta si un ritm existential dedicat si adaptat in totalitate indeplinirii acestui deziderat nobil. Si voi reusi. Indubitabil !!
Am sa imi jalonez existenta si eforurile spirituale pe ideea de echilibru. O sa reactionez intr-un mod egal, rece si pragmatic in fata conceptelor de fericire si nefericire, lucru care imi va aduce pacea interiora de care voi avea nevoie pentru a razbi in aceasta lume dominata de convulsii.
Am sa intru in rezonanta cu ceva. Nu stiu inca cu ce, dar eu o sa vibrez fizic si o sa ondulez mental pana intru pe aceiasi lungime de unda cu acel ceva… or i will just go bowling, ca si mentorul meu subapreciat, The Big Lebowski…
The Dude abides!
Pe langa ca are festival, mentorul nostru subapreciat are si o religie, se numeste “dudeism” (google it).