Neosclavagism.

Poza de mai sus ilustrează perfect poziţia de zi cu zi a angajaţilor trustului Intact fata de patronat. Si anume acea de “slugi obediente” ( Cristian Tudor Popescu ). In special a celor 4 discipoli ai slugărniciei veşnice: Mircea Badea, Victor Ciutacu, Ion Cristoiu si Gadea. Stan Laptop a câştigat detaşat concursul pe postul de prim-bufon la curtea boierului Voiculescu.

Mircea Badea nu este altceva decăt definiţia din DEX a cuvântului cabotin. Un actor de circ submediocru si ridicol care încearcă sa impresioneze prin trucuri ieftine si răsuflate. Uneori da dovada de umor involuntar, transformându-se dintr-un personaj total dezagreabil ( pentru mine ) într-unul hilar si patetic. Este un “star” mediatic total compromis. Acceptarea oricărei misiuni de ostracizare a celor care nu sunt pe plac stăpânului de moment ( editorialisti din trusturile concurente, politicieni, oameni de afaceri ), execuţia perfecta si fără resentiment, refulări si răbufniri tragi-comice in direct la TV, toate acestea sunt “virtuţi” care îl vor întoarce pe excentricul Mircea la curăţat lemne si lipit fosfor pe chibrit ( doar pentru a eşua lamentabil din nou ). Si mai este ceva: degeaba.

Ion Cristoiu. Un politruc defect si fără vlaga. Trăieşte singur si trist într-o telenovela boliviana de mana a cincea, printre ceasuri ( are sute ) si reţete de slăbit. El este scenaristul, producătorul si regizorul propriilor deziluzii si conspiraţii ieftine. Este duşmanul de moarte al logicii si inamicul declarat al deontologiei profesionale.

Spre deosebire de restul otrepelor din trustul intact, acest ins a însemnat ceva pentru presa din România. Cândva demult, tare demult, opiniile lui aveau greutate, era coerent, Emil Constantinesu făcea anticamera ( după cum o spune Ion ). Este cumva trist să vezi cat a putut sa decada acest personaj si cum a devenit total izolat de restul presei de opinie din România. Modul lamentabil in care se face preş, după cum zornăie galbenii, l-a adus in postura in care se afla acum: sa-si încheie cariera de jurnalist compromis, ignorat si in genunchi.

Victor Ciutacu. Cel mai iritant dintre toţi prin stilul sau înalt grobian. La minus trecem si fata de rom emancipat cu ochelari heliomat ( îşi ascunde oare ochii “mari si umezi” ? ). Are un tupeu extraordinar…si cam atât. Este arhetipul complexatului agresiv. Din descrierea pe care si-o face singur pe blog, reiese ca nu este altceva decăt un refulat de duzina năpădit, subit, de gânduri de preamărire. Introduceţi cuvântul “lingaul” ( lingăul ) in google sau orice motor de căutare pentru a descoperi cine se clasifica primul in rezultate. Impactul la public consumator de media al acestui “jurnalist” este zero. Este citit si vizionat pe sticla ( cu audiente sub 1% ) doar de membrii de tineret ai PNL ( forţaţi de bunul sau amic Ludovic Orban ),câţiva rătăciţi cu telecomanda pe antena 2 si eventual de admiratorii dansului din redacţie: Badea si Gadea. Menţinerea lui ca si editorialist si “moderator” de emisiuni TV este doar o opţiune politica care nu are nimic de a face cu raţiuni economice sănătoase. Eu sunt curios care este preţul corect pentru o coloana vertebrala gonflabila ca si a dansului si, mai ales, cat costa sa laşi aerul sa iasă din ea. Ooo, si ipocrizia năucitoare de care da dovada acuzând alte ziare sau televiziuni ca sunt “trompete” sau “goarne” ! Gata, nu mai pot sa scriu despre Victor pentru ca am deja o stare de lehamite pronunţata. Fapt divers : este evreu din Ucraina, după mama ( a spus-o chiar el într-un interviu cu Ion Cristoiu, in care se apreciau unul pe altul )

Gadea. Ha, ha, ha…..o gluma proasta.

Nu aduc argumente pentru tot ce am scris despre ei. Nu este nevoie. Se dau in spectacol in văzul lumii, fără reţineri, in fiecare zi si din ora in ora, într-un spectacol grotesc al servilismului de cea mai joasa speţa pe sticlă si pe hârtie. Poate limbajul folosit in acest post este “marlanesc” si am folosit gratuit unele apelative. Dar cea ce am scris eu in biţi  păleşte in fata urii oarbe si mojiciei de care dau dovada cei amintiţi, in direct la Tv, la ore de mare audienţa sau in editoriale.

Mass-media româneasca este clar împărţita in tabere, însă cea anti-Basescu este mult mai vocala si mai “in fata”. Cealaltă tabăra încearcă măcar să mimeze cea ce le lipseşte amandouara : echidistanta.

Nu sunt un fan isteric si descreierat al marinarului, cum mulţi ar fi înclinaţi să creadă după ce au citit aceste rânduri, însă, din păcate, numai el si încă o mana de oameni au o agenda care să corespundă in mare măsura cu ceea ce doreşte societate civila: reformarea totala a clasei politice,lupta reala împotriva corupţiei, declasificarea dosarelor securităţii, desecretizarea arhivelor PCR, legea lustratiei si votul uninominal. Aaa, ca Basescu la are pe agenda lui numai pentru ca da bine la popor, asta mi-e limpede ca buna ziua si mă interesează prea puţin, in definitiv el nu trebuie sa fie altceva decât o unealta prin care societate civila să îşi atingă scopurile. Iar scârnăvenia politico-economica ce se opune oricărei schimbări se manifesta in media prin cerberii leşinaţi amintiţi mai sus.

Update : la câteva ore după ce am scris acest post am avut proasta inspiraţie sa poposesc cu ochiul pe antena 3 si sa vad cabotismul lui mircea badea in acţiune. Cu un mitocanism primitiv, incerca sa traga in noroiul in care se zbate el zilnic, pe cine credeţi? Tocmai pe Patapievici si Liiceanu. Intr-un mod suburban, aceasta pubela umana făcea o analogie simpla: daca Liiceanu a dat un nume maşinii lui, si anume Siegfried, asta implica ca are un nume si pentru “cucu” personal. Si se distra si se hahaia forţat precum un sclav obedient care tocmai si-a satisfăcut stapanul. Iar de Patapievici citea tot felul de aberaţii publicate in Ziua(!)… si când te gândeşti ca aceste “consideraţii’ sunt făcute de unul care se împlineşte spiritual la şliţul pantalonilor motanului Felix si asta nu oricum, ci din spagat. Hai, sictir !